LA LIBERTÀ DI COSCIENZA, ELEMENTO FONDAMENTALE NELL’EVOLUZIONE DELLA STORIOGRAFIA TRANSILVANA POST-RIVOLUZIONARIA
DOI:
https://doi.org/10.5281/zenodo.19478486Keywords:
Transylvanian historiography, freedom of conscience, free expression, Romania, Post-communismAbstract
Freedom of conscience, a fundamental element in the evolution of post-revolutionary Transylvanian historiography.
Transylvanian historiography, constrained by the ideological rigors of the communist regime, experienced after 1989 the possibility of free expression, the freedom to choose research directions and themes constituting one of the prerogatives of scientific activity in the field, as well as the treatment of various themes in the spirit of historical truth, felt especially in research dedicated to contemporary history. Transylvanian historiography, benefiting from contact with major historiographies and the network of Romanian researchers active in the diaspora, developed new scientific constructions in which Romanians, the Romanian countries (with a focus on the Transylvanian space) and then Romania creatively participated in the synthesis of the European continent in unison with the other homelands, and the national contribution was no longer quantified in relation to topical acts of bravery and the cult of various personalities from the past, but through institutional development, cultural impact, religious-spiritual particularity and the connection of all these details to the history of Europe, to universal history. Real challenges for historiography have been technological advances and the consequent presence of professionally unfiltered information in the media and in the virtual environment.
References
• ABRAHAM, Florin, Influenţa anticomunismului asupra istoriografiei române recente, „Arhivele Totalitarismului. Totalitarianism Archives”, anno XVI, 2008, n. 3-4, pp. 123-144
• ABRAHAM, Florin, Istoriografie şi memorie socială în România după 1989, „Anuarul Institutului de Istorie «George Barițiu» din Cluj-Napoca”, Series Historica, t. LI, 2012, pp. 145-172
• BOLOVAN, Sorina Paula; BOLOVAN, Ioan, Cercetările de demografie istorică a Transilvaniei, 1945-1990, „Revue de Transylvanie”, n. s., 1, n. 1, 1991, pp. 101-111
• BOLOVAN, Sorina Paula; BOLOVAN, Ioan, Jumătate de secol de demografie istorică și istoria familiei în România (1960-2010), in Seminatores in artium liberalium agro. Studia in honorem et memoriam Barbu Ștefănescu, coord. Aurel Chiriac, Sorin Șipoș, Cluj-Napoca, Academia Română – Centrul de Studii Transilvane, 2014, pp. 187-199
• Centrul de Studii Transilvane 1991-2021, a cura di Alexandru Simon, Cluj-Napoca, Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, Școala Ardeleană, 2021, 196 p.
• COSMA, Ela, Valorificarea patrimoniului documentar în colecțiile Institutului de Istorie din Cluj, „Anuarul Institutului de Istorie «George Barițiu ». Series Historica”, t. LXI, 2022, Supplemento n. 2, pp. 199-235
• Dichiarazione Universale dei Diritti Umani. Déclaration Universelle des Droits de l’Homme. Universal Declaration of Human Rights. Declaración Universal de Derechos Humanos. Assemblea Generale delle Nazioni Unite. Parigi, 10 dicembre 1948, Senato della Repubblica, 2018, [19] p. (Biblioteca Diritti e Doveri)
• DOBRESCU, Vasile; GIURA, Lucian, Istoriografia română de după 1989 cu privire la regimul comunist din România - puncte de vedere, „Studia Universitatis Cibiniensis. Serie Historica”, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 1, 2004, pp. 293-301
• EDROIU, Nicolae, Dimensiunile unei instituții științifice, in Centrul de Studii Transilvane 1991-2001, sintesi a cura di Maria Ghitta, Vasile Sălăjan, Cluj-Napoca, 2001, pp. 35-37
• MĂRGINEAN, Mara; POPA-ANDREI, Mirela; VARGA, Attila, Un veac de cercetare academică românească în Transilvania, in Dicționarul Membrilor Institutului de Istorie din Cluj (1920-2020), coord. M. Mărginean, M. Popa-Andrei, A. Varga, Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2020, pp. IX-CXI
• MÂNDRUȚ, Stelian, Centrul de Studii privitoare la Transilvania. Istoric și activitate (1942-1948), „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj”, XXIX, 1989, pp. 317-345; XXX, 1990-1991, pp. 151-163
• MIHALACHE, Andi, Cunoaştere, memorie, istorie: periplu istoriografic, „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol» Iași”, Supplemento, Istoriografia în secolul XXI, LII, 2015, pp. 325-370
• MOISA, Gabriel, Direcţii şi tendinţe în istoriografia românească 1989-2006, Oradea, Ed. Universităţii din Oradea, 2007, 218 p.
• „Monitorul Oficial”, n. 233, 21 novembre 1991
• MURARU, Ioan; IANCU, Gheorghe, [Drepturile omului. Droits de l’homme. Human rights.] Drepturile, libertățile și îndatoririle constituționale (Partea I-II), București, Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1992, 52 p. + 42 p.
• POPA, Eleonora-Maria, Coordonate ale reformei istoriografiei româneşti postcomuniste, „Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis”, 9, 2017, pp. 395-414
• SIGMIREAN, Cornel, The History of the Romanian elites of Transylvanian society in the postcommunist historiography, „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «Gheorghe Şincai»”, Târgu Mureş, VII, 2004, pp. 253-268
• Universal Declaration of Human Rights, Washington D.C., U.S. Government Printing Office, 1949, 6 p. (Department of State publication 3381, International Organization and Conference Series III, 20)
