LIBERTATEA RELIGIOASĂ A CULTELOR DIN ROMÂNIA INTERBELICĂ

Authors

  • Pr. Prof. univ. dr. Nechita Runcan Universitatea Ovidius din Constanţa, Romania

DOI:

https://doi.org/10.5281/zenodo.7391678

Keywords:

Church, cults, law, ecumenical, constitution, concordat, Orthodox, Catholic

Abstract

The Religious Freedom of Cults in Interwar Romania.

After the achievement of the Great Union of 1918, a series of fundamental actions followed in Romania to strengthen the unity in all plans, with priority in the administrative and legislative one. In this context, one of the issues of major importance for the evolution of the Romanian society and of the reunited national state was the regulation of the  regime of religious cults in Romania. The Romanian state had to clarify its relations with those minority cults from the reallocated Romanian provinces - Bucovina, Bessarabia, Banat and Transylvania - non-existent in the Old Kingdom and which functioned in Romania by virtue of the legislations of the states in which they had been incorporated  before 1918. In the conditions created after the Great Union, by increasing the share of the followers of the minority cults and diversifying their activity in Greater Romania, the Romanian state was facing a novel problem, difficult to solve by conceptions and ways of governing the Old Kingdom and that is why it was necessary to adopt a special law  to regulate the general regime of religious cults in the country, a requirement also stipulated in the Constitution of 1923, Article 22. The representatives of the cults also pronounced themselves, in the interwar period, for the necessity of legal regulation of their relations with the Romanian State.

However, there were also pressure factors that determined the approval of the Law on Cults of 1928, recalling here the conclusion of the Concordat with the Vatican on May 10, 1927, on the one hand, and on the other hand, the insistence of the representatives of the Baptist cult to the Romanian government for its legal recognition, asking for  support in this regard, through Nicolae Titulescu, at the League of Nations. The Law of Cults of 1928 ordered the relations of the state with all minority cults in Romania, so that their being leads to a normal functioning of the Romanian society. It was a modern law, inspired by the concrete historical, spiritual, and confessional realities of Greater  Romania and based on the norms of international law, but which did not consider the legitimate demands of the Romanian Orthodox Church. For this reason, the Law on the General Regime of Religious Denominations in Romania was received with many reservations by the Romanian Orthodox Church.    

References

• Anania, V., Pro memoria. Acţiunea catolicismului în România interbelică. E. I. B. M. B. O. R., Bucureşti, 1992.

• Banciu, A., Rolul Constituţiei din 1923 în consolidarea unităţii naţionale, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.

• Legea cultelor, în „Cuvântul”, 23 februarie 1928.

• Bălan, N., Evanghelia şi democraţia. Ortodoxia şi neamul. Biserica şi statul (Discurs în Senatul României), Sibiu, 1923;

• Bălan, N., Biserica neamului şi drepturile ei, Sibiu, 1928;

• Bălan, N., Biserica împotriva Concordatului. Discurs rostit de Dr. Nicolae Bălan la Senat, Sibiu, 1929;

• Bălan, N., Biserica Ortodoxă şi Concordatul, în „Revista teologică”, (anul XIX), Sibiu, 1929;

• *** Biserica şi viaţa, Sibiu, 1947;

• *** Biserica noastră şi cultele minoritare. Marea discuţie parlamentară în jurul Legii cultelor-1928, Îngrijire de ediţie, studiu introductiv şi note de Constantin Schifirneţ, Editura Albatros, Bucureşti, 2000;

• Bucălea, A. Gh., Probleme în legătură cu canonicitatea în perioada reorganizării Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1918-1925, în rev. „Biserica Ortodoxă Română”, (anul LXXXVII), Bucureşti, 1969, nr. 11-12;

• Cantacuzino, A., Dezmeticiţi-vă!, în „Universul”, Bucureşti, 5 martie, 1928.

• Cândea, R., Organizarea bisericească în Constituţie, în vol. „Constituţia din 1923 în dezbaterea contemporanilor”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990.

• Ciuhandu, Gh., Reorganizarea centrelor ierarhice şi unificarea bisericească, Bucureşti, 1923;

• Ciuhandu, Gh.., Patronatul ecleziastic ungar în raport cu drepturile Statului Român, Arad, 1928;

• Crainic, N, Oratorul Ortodoxiei, în „Curentul”, Bucureşti, 1 aprilie 1928.

• Crainic, N., Mărturii. Zile albe, zile negre, vol. II, 1919-1944, text stabilit şi îngrijit de Mircea Cenuşă, în „Tribuna”, (anul II), serie nouă, Cluj, nr. 29 (1752), din 19 iulie, 1990.

• Cristea, M, Principiile fundamentale pentru organizarea unitară a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1920;

• Comşa, Gh. G., Unificarea organizaţiei noastre bisericeşti, Sibiu, 1919;

• „Curentul”, (anul I), Bucureşti, nr. 16, joi, 26 ianuarie, 1928.

• „Cuvântul”, Bucureşti, 23 ianuarie 1928, p. 1.

• ***, Dezbateri parlamentare. Adunarea deputaţilor. Sesiunea ordinară (prelungită) 1927-1928, Şedinţa de miercuri, 4 aprilie 1928, în „Monitorul Oficial”, nr. 94, 21 iunie 1928.

• ***, Dezbateri parlamentare, Senat, Şedinţa din 29 martie 1928, în „Monitorul Oficial”, Partea a III-a, 28 aprilie 1928.

• Dumitriu-Snagov, I., Relaţiile dintre Stat şi Biserică, Ed. Garamond, Bucureşti, 1991;

• Ferencz, B., A vallas Királi felsegjogok (Drepturile suverane în afacerile religioase), Budapest, 1894;

• Floca I. N., Din istoria dreptului românesc. III. Concordatul, act diplomatic în slujba acţiunii catolice, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1933;

• Georgescu, I., Momente din viaţa Bisericii unite din ultimii zece ani (1918-1928), Bucureşti, 1929;

• „Generaţia Unirii”, Cluj, nr. 6, 1929;

• Ghibu O., Necesitatea unei revizuiri radicale a situaţiei confesionale din Transilvania, Tipografia Naţională, Cluj, 1923;

• Ghibu, O., După cinci ani de la Unire, Tipografia Naţională, Cluj, 1924;

• Ghibu, O., Pe marginea unei reviste catolice din Transilvania, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1928.

• Ghibu, O., O imperioasă problemă naţională: unitatea religioasă a românilor, Tiparul Tipografiei „Ateneul”, Beiuş, 1931;

• Ghibu, O., Acţiunea catolicismului unguresc şi a Sfântului Scaun în România întregită, Ed. Institutului de arte grafice „Ardealul”, Cluj, 1934;

• Ghibu, O., Nulitatea Concordatului dintre România şi Sfântul Scaun, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1935;

• Goldiş, V, Despre problema naţionalităţilor, Bucureşti, 1976;

• Goga O., Probleme religioase, în „Ţara noastră”, Bucureşti (anul III), nr. 1, 24 decembrie 1922;

• Gyarfas, E., Le Concordat et les catholiques de Transilvanie. Discours au Senat, 23 mai 1929, în „Glasul minorităţilor”, (anul VII), Bucureşti, 1929, nr. 6;

• Hamangiu, C., Codul general al României. Legi noui de unificare, vol. XVXVI, 1926-1929, Bucureşti, 1930.

• Iacob, L., Regimul cultelor în România Întregită, Ed. Ramuri, Craiova, 1931;

• Iacob, L., Cultul catolic în România. Concordatul cu Vaticanul, Tipografia Diecezană, Oradea, 1933;

• Iacob, L., Biserica dominantă şi egala îndreptăţire a cultelor, Tiparul Tipografiei Diecezane din Arad, Arad, 1936;

• Iacob, L., Natura juridică a Patronatului suprem şi drepturile suverane ale Statului român, Ed. Institutului de arte grafice „Ardealul”, Cluj 1938;

• Ionescu, N., Protestul Blajului, în „Cuvântul”, Bucureşti, 18 februarie 1928.

• Ionescu, N., Atleţii bisericii dominante, în „Cuvântul”, Bucureşti, 14 martie 1928.

• Ionescu, N., Roza vânturilor, Ed. Hiperion, Chişinău, 1993.

• Iorga, N., Dreptatea noastră, în „Unirea”, (anul XXXVIII), Blaj, nr. 15, 14 aprilie,1928.

• Ivan, I. D., Organizarea şi administrarea „Bisericii Ortodoxe Române” în ultimii 50 de ani (1925-1975), în „Biserica Ortodoxă Română”, (anul XCII), Bucureşti, 1975, nr. 11-12.

• Kalman, M., A Katholikus autonomia Magyárországon (Autonomia catolică în Ungaria), Budapest, 1907;

• Kosutány, I., Egyházjog (Drept Bisericesc), Cluj, 1906;

• Lepadatu, A., Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române., Bucureşti, 1925.

• Lapedatu, A., Concordatul, în „Generaţia Unirii”, anul I, Bucureşti, 1929, nr. 6.

• ***, Legea şi statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1925;

• Lupaş, I., Chestiunea Concordatului în raport cu suveranitatea Statului român şi cu programul istoric al Partidului Naţional din Transilvania, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1928;

• Mateiu, I., Valoarea Concordatului încheiat cu Vaticanul, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1929;

• Mladin, N. Biserica Ortodoxă Română una şi aceiaşi în toate timpurile, Sibiu, 1968;

• Moldovan, V., Biserica Ortodoxă Română, şi problema unificării. Studiu de drept bisericesc, Cluj, 1921;

• Moldovan, Ş., Concordatul în dreptul internaţional şi Concordatul Statului român cu Vaticanul, Sibiu, 1942;

• ***, „Monitorul Oficial” al României, nr. 97, miercuri, 6 mai 1925;

• ***, „Monitorul Oficial”, al României, nr. 282, joi, 29 martie 1923;

• Nasta, L. P., Regimul cultelor. Principiile proiectului elaborat de Al. Lapedatu, în ziarul „Adevărul”, Bucureşti, 9 martie 1928.

• Neagoe, S., Istoria guvernelor României, Ed. Machiavelli, Bucureşti, 1995.

• „Neamul Românesc”, (anul XXIV), Bucureşti, nr. 117, 2 iunie 1929.

• ***, Omagiul Înalt Prea Sfinţiei Sale dr. Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului. La douăzeci de ani de arhipăstorire. Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1940.

• Opriş, I., Al. Lapedatu în cultura română, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996.

• ***, Patriarhia Ortodoxă Română şi Concordatul. Hotărâre luată de Sfântul Sinod în şedinţa de la 24 mai 1929, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1929;

• Păcurariu, M., Istoria Bisericii Ortodoxe Române., Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 1996.

• Păcurariu, M., Încercări şi reveniri de preoţi şi parohii unite în sânul Bisericii strămoşeşti până în anul 1948, în revista „Biserica Ortodoxă Română” (anul LXXXVI), Bucureşti, 1968, nr. 9-10;

• Plopu, G., Patronat şi inspecţiune, Tipografia şi Litografia românească, Oradea, 1926;

• Popescu-Prahova, N. Gr., Raportul dintre Stat şi Biserică, Tipografia „Uniunea clericilor ortodocşi din Basarabia”, Chişinău, 1936;

• Popescu, T, Cea mai mare primejdie naţională a României: Concordatul cu Papa, Ed. Institutului de Arte Grafice „Răsăritul”, Bucureşti, 1927;

• Popovici, N., Opinii asupra proiectului de modificare a Legii şi statutului pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, Sibiu, 1936;

• Runcan, N., Concordatul Vaticanului cu România. Consideraţii istorico-juridice, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2000;

• Runcan, N., Tratativele pentru semnarea şi ratificarea Concordatului României cu Vaticanul, în „Revista de Teologie Sfântul Apostol Andrei”, (anul IV), Constanţa, 2000, nr. 7;

• Runcan, N., Implicaţii politico-religioase ale Concordatului României cu Vaticanul, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2003.

• Runcan, N., Relaţiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2004;

• Rusu, Al., Cuvântul arhiereilor, în „Unirea”, Blaj, 18 februarie 1928. Libertatea religioasă a cultelor din România interbelică 267

• Rusu, Al., Nebunia ortodoxă, în „Unirea”, Blaj, 17 martie, 1928.

• Savin, I. G., Biserica română şi noua ei organizare, Bucureşti, 1925;

• Stan, L., Mitropolitul N. Bălan, apărătorul şi plinitorul tradiţiei şaguniene, în vol. „Omagiu Î.P.S. Sale Dr. N. Bălan mitropolitul Ardealului”, Sibiu, 1940;

• Stan, L., Legea cultelor, Bucureşti, 1950;

• Stan, L., Relaţiile dintre Biserică şi Stat, în „Ortodoxia”, anul IV, Bucureşti, 1952, nr. 3-4;

• Stan, L., Biserică şi Cult în Dreptul internaţional, în „Ortodoxia”, (anul VIII), 1955, nr. 4;

• Şeicaru, P., Episcop catolic terorizând învăţători de stat, în „Curentul”, (anul I), Bucureşti, vineri, 10 februarie, 1928, nr. 31.

• Şesan, M., Unificarea bisericească din 1918 ca act de întărire a unităţii politice a statului român, în „Mitropolia Ardealului”, (anul XIII), Sibiu, 1968, nr. 11-12, p. 830-843;

• Şesan, V., Reflexiuni asupra unificării organizaţiei Bisericii Ortodoxe în România întregită, Cernăuţi, 1923;

• Şesan, V., Modificarea Legii şi Statutului pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, Cernăuţi, 1936.

• „Telegraful Român”, (anul LXXVI), Sibiu, nr. 21, 10 martie, 1928; nr. 31-32, 15 aprilie 1928;

• Ţancov, Şt., Statul şi Biserica, Sofia, 1931.

• „Unirea”, Blaj, 21 ianuarie 1928.

• „Viitorul”, (anul XX), Bucureşti, nr. 6382, 26 mai, 1929;

• Vilmos, F., A magyar Kiralyi Kegyuri Jog Szent Isvantol Maria Tereziag (Dreptul de patronat al regilor unguri de la Sfântul Ştefan până la Maria Tereza), Budapest, 1895.

• Vornicescu, N., Pentru refacerea unităţii Bisericii străbune-Alba Iulia, 27 februarie 1939, în „Biserica Ortodoxă Română”, (anul CVIII), Bucureşti, 1990, nr. 7-10;

• Zoltan, M., A fokegyuri joges a forradalom (Dreptul de patronat suprem şi revoluţie) Budapest, 1920.

• Zoltan, K., Katholikus Egyházjog (Drept bissericesc catolic), Pecs, 1927.

Downloads

Published

2022-12-30

How to Cite

LIBERTATEA RELIGIOASĂ A CULTELOR DIN ROMÂNIA INTERBELICĂ. (2022). Journal for Freedom of Conscience (Jurnalul Libertății De Conștiință), 10(2), 239-267. https://doi.org/10.5281/zenodo.7391678