PRIVILEGIILE ILIRICE ȘI STATUTUL JURIDIC AL BISERICII ORTODOXE DIN UNGARIA DE SUD ȘI BANAT ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA ÎN CONTEXTUL LEGISLAȚIEI CONFESIONALE MAGHIARE
DOI:
https://doi.org/10.5281/zenodo.7391544Keywords:
Orthodox Church, Illyrian privileges, Banat, Vârșeț, Carloviț, AutocephalyAbstract
Illyrian Privileges and Legal Status of the Orthodox Church in Southern Hungary and Banat in the 18th Century in the Context of Hungarian Confessional Legislation.
This article presents the legal situation of Eastern Orthodoxy in the Kingdom of Hungary in the 18th century. After the second siege of Vienna in 1683, the Habsburg armies launched an offensive, reaching as far as Adrianople (Edirne, present-day Turkey), during which time they negotiated with the hierarchy of the Serbian Orthodox Church organised as a Patriarchate with its seat in Ipek (Peć) in present-day Kosovo. The result was two imperial diplomas (6 April and 21 August 1690) which granted the Serbs on the Balkan Peninsula so-called “Illyrian privileges”, the most important of which were the right to freely exercise their religion and choose a „voivode” (viceroy), as well as certain tax exemptions. But the fate of the war took an unfortunate turn for the Habsburg armies. The Ottoman offensive forced not only a military retreat, but also the migration of large numbers of Serbs northwards into southern Hungary. The new immigrants were not welcomed by Hungary’s political leadership, but the Viennese court granted them further diplomas, reconfirming Illyrian privileges, but this time on Hungarian territory. After 1706 these privileges were somewhat curtailed. However, Orthodox believers continued to enjoy freedoms, and were in an incomparable position to Protestants in Hungary. It was not until 1791 that the Illyrian privileges were incorporated into Hungarian law.
References
• Adriányi, Gabriel, Beiträge zur Kirchengeschichte Ungarns, München, 1986.
• Arghiropol, Gheorghe, Administraţia eparhială din Bucovina între 1775-1918, în „Candela”, an LVII, 1946.
• Bacque-Grammont, Jean-Louis, „Apogeul Imperiului otoman: evenimentele. 1512-1606”, în Istoria Imperiului Otoman (coord. Robert Mantran), traducere Cristina Bîrsan, ed. BIC ALL, București, 2001
• Bernath, Mathias, Habsburgii și începuturile formării Naţiunii Române, traducere de M. Wolf, Cluj-Napoca, 1994.
• Berzeviczy, Gregor von, Nachrichten über den Zustand der Evangelischen in Ungarn, ed. Otto Wigand, Leipzig, 1826 reprint 1860.
• Bremer, Thomas, Ekklesiale Struktur und Ekklesiologie in der Serbischen Ortodoxen Kirche im 19. und 20. Jahrhundert, în seria Das östliche Christentum, vol. 41, Würzburg, 1992.
• Csaplovics, Johann von, Gemälde von Ungern, vol. I, ed. Hartleben, Pesta, 1829.
• Csáky, Moritz, Die Römisch-Katholische Kirche in Ungarn, în Adam Wandruszka, Peter Urbanitsch (coord.), Die Habsburgermonarhcie. 1848-1918, vol. IV („Die Konfessionen”), Viena, 1985.
• Das Staats-Lekikon. Encyklopädie der sämmtlichen Staatswissenschaften für alle Stände, Altona, 1848.
• Depner, Maja, Das Fürstentum Siebenbürgen im Kampf gegen Habsburg. Untersuchungen über die Politik Siebenbürgens während des Dreissigjährigen Krieges, Stuttgart, 1938.
• Dobrescu Nicolae, Fragmente privitoare la Istoria Bisericii Române, Budapesta, 1905.
• Evans, Robert, John Weston, Maria Theresa and Hungary, în H. M. Scott (editor), Enlightened Absolutism, Londra, 1990;
• Fata, Márta, Ungarn, das Reich der Stephanskrone im Zeitalter der Reformation und Konfessionalisierung. Multietnizität, Land und Konfession. 1500 bis 1700, Münster, 2000.
• Feßler, Ignatius Aurelius, Die Geschichten der Ungern und ihrer Landsassen, vol. IX, Leipzig, 1825.
• Gerhartl, Gertrud, Kardinal Leopold Karl Graf von Kollonisch, în Robert Waissenberger (Hrsg.), Die Türken vor Wien. Europa und die Entscheidung an der Donau 1683, Salzburg, 1982.
• Ghibu, Onisifor, Catolicismul unguresc în Transilvania şi politica religioasă a statului român, Cluj, 1924.
• Gottas, Friedrich, Die Geschichte des Protestantismus in der Habsburgermonarchie, în în Adam Wandruszka, Peter Urbanitsch (coord.), Die Habsburgermonarhcie. 1848-1918, vol. IV („Die Konfessionen”), Viena, 1985.
• Gottas, Friedriech, Die Frage der Protestanten in Ungarn in der Ära des Neoabsolutismus. Das ungarische Protestantenpatent vom 1. September 1859 (= „Buchreihe der Südostdeutschen Historischen Kommission”, vol. 14), München, 1965.
• Haselsteiner, Horst, Die Serben und der Ausgleich. Zur politischen und staatsrechtlichen Stellung der Serben Südungarns in den Jahren 1860-1867, Wien, Köln, Graz, 1976.
• Hintz, Joseph, Geschichte des Bisthums der griechisch-nichtunierten Glaubensgenossen in Siebenburgen, Sibiu, 1850.
• Hudal, Alois, Die serbisch-orthodoxe Nationalkirche, Graz și Leipzig, 1922.
• Klein, Johann Samuel, Nachrichten von den Lebensumständen evangelischer Prediger in allen Gemeinden des Königreichs Ungarn, Leipzig, 1789.
• Kuzmány, Karl, Urkundenbuch zum österreichischen evangelischen Kirchenrecht, Viena, 1856
• Lacko, Michael, Die Union von Uzhorod, în Wilhelm de Vries, Rom und die Patriarchate des Ostens (=Orbis Academicus - vol. III/4), München, 1963.
• Laurian, August Treboniu, Magazin Istoric pentru Dacia, tom. III, București, 1845.
• Libloy, Friedrich Schuler von, Protestantisches Kirchenrecht, vornehmlich des Evangelischen Aubsburger Bekenntniss, Sibiu, 1871
• Lupaș, Ioan, Documente istorice transilvane, I, Cluj, 1940.
• Mangra, Vasile, în Mitropolitul Sava Brancovici, Arad, 1906.
• Marczali, Heinrich, Ungarische Verfassungsgeschichte, Tübingen, 1910.
• Maurer, Joseph, Cardinal Leopold Graf Kollonich, Primas von Ungarn, Innsbruck, 1887.
• Milaș, Nicodim, Dreptul Bisericesc Oriental, București, 1915.
• Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii românești din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș până în 1918, Cluj-Napoca, 1992.
• Pop, Ion Aurel, Istoria României. Transilvania, Cluj, 1997.
• Pospischil, Viktor, Der Patriarch in der serbisch-orthodoxen Kirche, Verlag Herder Wien 1966.
• Preda, Ioan A. de Constituţia bisericei gr.-or. Române din Ungaria și Transilvania sau Statutul Organic comentat și cu concluzele și normele referitoare întregit, Sibiu, 1914.
• Radici, Emilian, Die Verfassung der orthodox-katholischen Kirche bei den Serben in Österreich-Ungarn, f.ed., Vârșeţ, 1877.
• Radici, Emilian, Die Verfassung der ortodox-serbischen und ortodox-rumänischen Particular-Kirchen in Österreich-Ungarn, Serbien und Rumänien, 1884.
• Radvánszky, Anton, Grundzüge der Verfassungs- und Staatsgeschichte Ungarns (= „Schriften des Ungarischen Instituts München, vol. 35), München, 1990.
• Scharberg, Joseph Bedeus v., Die Verfassung des Großfürstenthums Siebenbürgen, Viena, 1844.
• Schwartner, Martin von, Statistik des Königreiches Ungarn, Königliche Universitäts-Schriften, Buda, 1809, I.
• Suciu, I. D., Monografia Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1977.
• Schwicker, Johann Heinrich, Politische Geschichte der Serben in Ungarn, Budapesta, 1880.
• Schwicker, Johann Heinrich, Statistik des Königreiches Ungarn, Stuttgart, 1877.
• Toma, Ștefan, „Date noi referitoare la viaţa și cultul Sf. Iosif cel Nou de la Partoș“, în Slujitor al Bisericii și al Neamului. Părintele Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, 2002.
• Turczynski, Emanuel, Konfession und Nation. Zur Frühgeschichte der serbischen und rumänischen Nationsbildung (Geschichte und Gesellschaft. Bochumer Historische Studien, vol. XI), Pädagogischer Verlag Schwann, Düsseldorf, 1976.
• Ungar, Matthias, Das Kollonich-Bild in der ungarischen Geschichtsschreibung, în „Schriftreihe des Maltesermuseums Mailberg”, vol.VI, Mailberg-Haugsdorf, 1981.
• Vesa, Pavel, Episcopia Aradului. Istorie. Cultură. Mentalităţi (1706-1918), Cluj-Napoca, 2006.
• Zach, Krista, Konfessionelle Pluralität, Stände und Nation. Ausgewählte Abhandlungen zur südosteuropäischen Religions- und Gesellschaftsgeschichte, ed. LIT, Münster, 2004.
