DE LA LIBERTATEA DE CONȘTIINȚĂ LA OBIECȚIA DE CONȘTIINȚĂ CA DREPT AL OMULUI. ASPECTE GENERALE
DOI:
https://doi.org/10.5281/zenodo.6436165Keywords:
human rights, conscience, moral freedom, conscientious objectionAbstract
From the Freedom of Conscience to the Conscientious Objection as a Human Right
The topic of freedom and of the conscientious objection has become nowadays a theme widely debated, both in the political area and in the religious one. On the scale of values and fundamental human rights the individual freedom certainly represents a unique social value, on which happiness and individual and collective wealth depends the most. Starting from The International Convention regarding the civil and political rights from 1966, according to which any human being has the right of freedom of thought, conscience and religion, the present article aims to undergo a short view in the issue of freedom of conscience an essential particularity of human nature, whose value must be recognized and guaranteed through specific legal means. In this context, the right to objection on the reason of conscience is made as being a right to freedom, as a moment of individual self-determination, configuration which supposes a mixture of different judicial decisions and figures, as we will see in the present article.
References
• Andreescu, Marius, Libertatea conștiinței. Implicații juridice și religioase, în Management Intercultural, vol. XVII, nr. 2 (34) 2015, p. 303-311.
• Barbu, Silviu Gabriel, Dimensiunea constituțională a libertății individuale, București, Editura Hamangiu, 2011.
• Benedetto XVI ( Joseph Ratzinger), Gesù di Nazaret, Milano, Rizzoli, 2007.
• Cardia, Carlo, Principi di diritto eccelsiastico. Tradizione europea, legislazione italiana, Torino, G. Giappichelli Editore, 2015.
• Ciocan, Cosmin-Tudor. „Religion & Politics: inseparability or dichotomism?” în volumul „Edictul de la Milan. 1700 de ani de libertate creştină la Dunăre și Marea Neagră” (Conference proceedings) Simpozion internațional pe 16-18 mai 2013 la Facultatea de teologie Constanța. Constanța: Editura Arhiepiscopiei Tomisului, 2013, pp. 215-233.
• Concilio Vaticano II, Costituzione pastorale Gaudium et spes, 1965.
• Concilio Vaticano II, Dichiarazione sulla libertà religiosa – Dignitatis humanae, in http://www.vatican.va/archive/hist_councils/ii_vatican_council/documents/vat-ii_decl_19651207_dignitatishumanae_it.html, data accesării 16.08.2019.
• Dalla Torre, Giuseppe, Il primato della coscienza. Laicità e libertà nell’esperienza giuridica contemporanea, Roma, Edizioni Studium, 1992.
• Giovanni Paolo II, Enciclica Evangelium vitae, 25 martie 1995.
• Hobbes, Thomas, De cive or The citizen, edited with an introduction by Sterling P. Lamprecht, New York, Appleton – Century – Crofts, 1949.
• International Covenant on Civil and Political Rights, adopted and opened for signature, ratification and accession by General Assembly resolution 2200A (XXI) of 16 December 1966, in United Nations of Human rights, https://www.ohchr.org/en/professionalinterest/pages/ccpr.aspx, data accesării 02.08.2019.
• Ireneo di Lione (Santo), Adversus haereses, 4, 4, 3: SC 100, 424 (p. 7, 983), in Catechismo della Chiesa cattolica, http://www.vatican.va/archive/ITA0014/_PF.HTM, data di accesso 02.08.2019.
• Josemaría, Escrivá (San), La libertà, dono di Dio, in „Amici di Dio, Rivista telematica www.escriva.it, data di accesso 12.08.2019.
• Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2010/C 83/02).
• Jürgen, Habermas, Benedetto XVI ( Jospeh Ratzinger), Michele Nicoletti (coord.), Etica, religione e stato liberale, Brescia, Morcelliana, 2004.
• Livi, Antonio, La filosofia e la sua storia, vol. II - La filosofia moderna, Roma, Società Editrice Dante Alighieri, 1996.
• Martín De Agar, José Tomás, Diritto e obiezione di coscienza [Commento all’art. 10 della Carta Europea dei diritti e le libertà fondamentali], in Pasquale Gianniti (coord.), „I diritti fondamentali nell’Unione Europea. La Carta di Nizza dopo il Trattato di Lisbona”, (Commentario del Codice Civile e codici collegati Scialoja-Branca-Galgano), Bologna, Zanichelli Editore – Il Foro Italiano Roma, 2013, pp. 974-1010.
• Martín De Agar, José Tomás, Problemas jurídicos de la objeción de conciencia, în Scripta Theologica, vol 27 (2) 1995, pp. 519-543.
• Navarro-Valls, Rafael & Martínez-Torrón, Javier, Conflictos entre conciencia y ley. Las objeciones de conciencia, Madrid, Iustel, 2011.
• Ratzinger, Joseph, Libertà e verità, în „Studi Cattolici” 430, dicembre 1996.
• Rotaru, Ioan-Gheorghe, “Religious liberty – a natural human right”, Jurnalul Libertății de Conștiință, Ganoune Diop, Mihnea Costoiu, Liviu-Bogdan Ciucă, Nelu Burcea (coord.), Editions IARSIC, Les Arsc, France, 2015, pp.595-608.
• Rotaru, Ioan-Gheorghe, “Religious Freedom and the Spirit in Which it Should Be Defended”, Liberty Today – Trends & Attitudes, Bern, Switzerland, nr.1, 2014 – nr.2, 2015, pp.61-63.
• Rotaru, Ioan-Gheorghe, Istoria filosofiei, de la începuturi până la Renaştere, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005.
• Rousseau, Jean-Jacques, Contractul social, București, Editura Gramar, 2016.
• Rusu, Ieremia, „Human Free Will and Divine Sovereignity : A Biblical Perspective”, in Burcea, Nelu (Ed.), Jurnalul Libertății de Conștiință : Lucrările Conferinței științifice internaționale Legislație, religie și libertate. O Abordare în contextul globalizării, Conferință Parlament 22 octombrie 2014, Editions IARSIC, Les Arcs, France, 2014, pp. 517-531.
• Tommaso d’Aquino (San), Summa Theologiae , I-II, Roma, San Paolo, 31999.
• Zlate, Mielu, Fundamentele psihologiei, Iași, Editura Polirom, 2009.
