ORIGINEA NATURII UMANE – FUNDAMENT PENTRU DREPTURILE OMULUI
DOI:
https://doi.org/10.5281/zenodo.6561313Keywords:
Human Nature, Human Dignity, Human RightsAbstract
The Origins of Human Nature – Foundation for Human Rights.
Enhancement technologies are not only object of fundamental controversies but also affect both the boundaries of the human and the concept of individual rights. They range from plastic surgery, smart pills, genetic diagnostics and intervention, clones and chimeras to the production of cyborgs1 or the creation of artificial life. Human enhancement proves to be a complex, inherently reflexive concept. It also sets off new debates with regard to other key concepts. A closer analysis of the enhancement debates shows that human nature, human dignity, identity, autonomy or equality are the origin of oppositional arguments. The problem of enhancement reveals how varied and in need of contextualization these concepts are. The relationship between the concept of human nature on the one hand and human rights on the other has always been complex, and in the present-day human rights discourse „human nature” might be assigned a particular role just because of its ambiguity and rich implications. The enhancement problem can be seen as a catalyst for reflexivity because it sets off new discussions on fundamental questions. It enriches the discourse on human nature and human rights and, in turn, benefits from being part of such a discourse.
References
• Baker, R., „Bioetica și drepturile omului: o perspectivă istorică”, în Cambridge Quarterly of Healthcare Ethics 10/2001, 241-252. CrossRefGoogle Scholar.
• Bayertz, K., „Natura umană: Cât de normativă ar putea fi aceasta?”, în Journal of Medicine and Philosophy 28 (2)/2003: 131-150. CrossRefGoogle Scholar.
• Beitz, C., Ideea drepturilor omului, Oxford, Oxford University Press, 2009. CrossRefGoogle Scholar.
• Benford, G. și E. Malartre, Dincolo de om: a trăi cu roboți și cyborgi, New York, Tom Doherty Associates, 2007. Google Scholar.
• Birnbacher, D., Natürlichkeit, Berlin / New York, De Gruyter, 2006. CrossRefGoogle Scholar.
• Birnbacher, D., „Postumanitate, transumanism și natura umană”, în Îmbunătățirea medicală și postumanitatea, ed. B. Gordjin și R. Chadwick, Dordrecht / Heidelberg / Londra / New York, Springer, 2008, 95-106. Google Scholar.
• Bittner, U. și J. Inthorn, „Der normative Status der Natur im Kontext medialer Debatten zur ästhetischen Chirurgie”, în Im Dienste der Schönheit? ed. B. Lüttenberg, A. Ferrari și JS Ach, Berlin, LIT Verlag, 2011, 167-188. Google Scholar.
• Böhme, G., „Despre natura umană”, în Despre natura umană. Fundamente antropologice, biologice și filozofice, ed. A. Grunwald, M. Gutmann și E. Neumann-Held, 3-14. Berlin / Heidelberg / New York, Springer, 2002. Google Scholar.
• Boldt, J. și G. Maio., „Neuroenhancement”, în Das technisierte Gehirn. Neurotechnologien als Herausforderung für Ethik und Anthropologie, ed. O. Müller, J. Clausen și G. Maio, Paderborn, Mentis, 2009, 383-397. Google Scholar.
• Boorm, Ch., „Sănătatea ca concept teoretic”, în Filosofia științei 44/1977, 542-573. CrossRefGoogle Scholar.
• Bostrom, N., „O istorie a gândirii transumaniste”, în Journal of Evolution & Technology 14/2005, 1-25. Google Scholar.
• Bostrom, N., „Demnitate și îmbunătățire”, în Demnitatea umană și bioetică, ed. ED Pellegrino, A. Schulman și Th.W. Merrill, Notre Dame, Universitatea din Notre Dame Press, 2009, 173-206. Google Scholar.
• Bostrom, N., „În apărarea demnității postumane”, în H +/− transumanismul și criticii săi, ed. GR Hansell și W. Grassie, Philadelphia, Metanexus, 2011, 55-66. Google Scholar.
• Bostrom, N. și R. Roache, „Probleme etice în îmbunătățirea umană”, în Noile valuri în etica aplicată, ed. J. Ryberg, Th. Petersen și C. Wolf, Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2008, 120-152. Google Scholar.
• Bostrom, N. și A. Sandberg, „Îmbunătățirea cognitivă: metode, etică, provocări de reglementare”, în Știința și etica inginerească 15/2009, 311-341. CrossRefGoogle Scholar.
• Bublitz, J.-C., „Mintea mea este a mea !? Libertatea cognitivă ca concept juridic”, în Îmbunătățirea cognitivă. O perspectivă interdisciplinară, ed. E. Hildt și AG Franke,2013, 233-264. Dordrecht: Springer.Google Scholar.
• Buchanan, A., „Natura umană și îmbunătățirea”, în Bioetica 23/2009, 141-150. CrossRefGoogle Scholar.
• Buchanan, A., Mai bine decât omul: promisiunea și pericolele de a ne îmbunătăți pe noi înșine, Oxford / New York, Oxford University Press, 2011. Google Scholar.
• Buchanan, A., Dincolo de umanitate? Etica îmbunătățirii biomedicale, Oxford / New York, Oxford University Press, 2011. CrossRefGoogle Scholar.
• Rotaru, Ioan-Gheorghe, Om-Demnitate-Libertate, Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2019.
• Rotaru, Ioan-Gheorghe, „Religious liberty – a natural human right”, în Jurnalul Libertății de Conștiință, Ganoune Diop, Mihnea Costoiu, Liviu-Bogdan Ciucă, Nelu Burcea (coord.), Les Arsc, France, Editions IARSIC, 2015, pp. 595-608.
• Rusu, Ieremia, Bazele biblice ale dogmaticii creștine după Evanghelie, Ediția a II-a, Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2019.
