CONTRIBUȚIA UNOR JURISCONSULȚI ROMANI, „ÎNTEMEIETORI AI DREPTULUI” (IURIS CONDITORES), LA DEFINIREA CONCEPTELOR DE „JUS” (DREPT) ,„JUSTITIA” (DREPTATE), „LEX” (LEGE) ȘI MOS (OBICEIUL JURIDIC)
DOI:
https://doi.org/10.5281/zenodo.19552199Keywords:
nature of law, science of law, definitions of law, jurisprudenceAbstract
The contribution of Roman jurisconsults, “founders of law” (iuris conditores), to the definition of the concepts of “jus” (law), “justitia” (justice), “lex” (law), and mos (legal custom)
From the pages of this study, with its legal content, the reader can see that, in order to define and express the concept of law, we must return to the sources. Only in this way can we speak knowledgeably about the nature of law, as did the jurists rightly called “founders of legal science.” Therefore, to get to the origins of this science of law, we turned to first-hand sources, namely the statements of famous Roman jurists on law, justice, legislation, and legal custom, which were passed down to us in the Digestae collection compiled and put together by the lawyers of Emperor Justinian. The “Responses of the jurisconsults” (Responsa jurisprudentium), expressed through “decisions” and “opinions,” allowed them not only to create law, but also to publicly interpret the laws. The fact that only these jurisconsults were given by the Roman emperors—the right to make decisions and formulate “jurisprudentia,” that is, the science of law, increased the “prudentium auctoritatem” (authority of the prudent) in “juris civilis scientiam” (the science of civil law).The contribution of Roman jurisconsults, “founders of law” (iuris conditores), to the definition of the concepts of “jus” (law), “justitia” (justice), “lex” (law), and mos (legal custom) From the pages of this study, with its legal content, the reader can see that, in order to define and express the concept of law, we must return to the sources. Only in this way can we speak knowledgeably about the nature of law, as did the jurists rightly called “founders of legal science.” Therefore, to get to the origins of this science of law, we turned to first-hand sources, namely the statements of famous Roman jurists on law, justice, legislation, and legal custom, which were passed down to us in the Digestae collection compiled and put together by the lawyers of Emperor Justinian. The “Responses of the jurisconsults” (Responsa jurisprudentium), expressed through “decisions” and “opinions,” allowed them not only to create law, but also to publicly interpret the laws. The fact that only these jurisconsults were given—by the Roman emperors—the right to make decisions and formulate “jurisprudentia,” that is, the science of law, increased the “prudentium auctoritatem” (authority of the prudent) in “juris civilis scientiam” (the science of civil law).
References
• BAILLY, A., Dictionnaire Grec-Française, ed. 26eme, Paris, 1963.
• BOECKING, E.; M. A. Bethmann-Hollweg, E. Puggé, Corpus juris romani antejustiniani, Berolini, 1841.
• DURĂ, N. V., „About “Justitia” (Righteousness) and “Aequitas” (Equity). The contribution of Lactantius († 325) in the specifying of the content of the two constituent elements of the “Jus””, in Annales canonici, 15, 2 (2019), pp. 9-38.
• DURĂ, N. V., „About the Freedom of Religion and the Laicity. Some Considerations on the Juridical and Philosophical Doctrine”, în Bulletin of the Georgian National Academy of Sciences, 13, 4 (2019), pp. 156-164.
• DURĂ, N. V., „De la principiul „laicității”, la cel al „neutralității confesionale a Statului”. Reflecții și precizări de doctrină juridică”, în Jurnalul Libertății De Conștiință, 12, 1 (2024), pp. 59-92.
• DURĂ, N. V., „Dreptul şi Religia. Norme juridice şi norme religios-morale”, în Analele Universităţii Ovidius. Seria: Drept şi Ştiinţe Administrative, 1 (2003), pp. 15-24.
• DURĂ, N. V., „Ideea de „Drept” şi „Dreptate” în percepţia gândirii vechiului Drept românesc”, în Revista de Teologie Sfântul Apostol Andrei, VI, 1 (2002), pp. 51-59.
• DURĂ, N. V., „„Jus” (Law) and „Justitia” ( Justice) in the Roman legal experts’ perception. Reflections and evaluations”, în Logos Universality Mentality Education Novelty: Law, 7, 2 (2019), pp. 45-56.
• DURĂ, N. V., „“Justitia” and “Aequitas” in the perception of the Greek philosophers and of the Roman jurists”, in Teologia Młodych, 4 (2015), pp. 4-9.
• DURĂ, N. V., „Loi morale, naturelle, source du Droit naturel et de la Morale chrétienne”, în La morale au crible des religions, coord. M. Th. Urvoy, Éditions de Paris, 2013, pp. 213-233.
• DURĂ, N. V., „On the nature of Law. Considerations of legal-philosophical doctrine”, în Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, 2 (2023), pp. 105-120.
• DURĂ, N. V., „Responsa Jurisprudentium” (Responses of the Roman Jurisconsults) about „Jus” (Law) and „Justitia” ( Justice)”, in Dionysiana, 1 (2021/2022), pp. 286-295.
• DURĂ, N. V., „The Right and its Nature in the Perception of the Roman Jurisprudence and of the Great Religions of the Antiquity”, in Rethinking Social Action. Core Values, coord. A. Sandu et all., Medimond, Bologna, 2015, pp. 517-524.
• DURĂ, N. V., „Thinking of Some Fathers of the Ecumenical Church on the Law”, în Christian Researches, VI (2011), pp. 230-245.
• DURĂ, N. V.; C. Mititelu, Istoria Dreptului românesc. Contribuţii şi evaluări cu conţinut istorico-juridico-canonic, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014.
• DURĂ, N. V.; C. Mititelu, Legislaţia canonică şi instituţiile juridico-canonice, europene, din primul mileniu, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014.
• FLOCA, I. N., Drept canonic ortodox. Legislație și administrație bisericească, vol. I, Ed. IBMBOR, 1990.
• GUȚU, G., Dicționar latin-român, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1983.
• HANGA, V.; M. D. Bocșan, Curs de drept privat roman, ed. a II-a, Ed. Universul Juridic, București, 2006.
• MITITELU, C., „About Engagement („Sponsalia”). From „Jus Romanum” to „Jus Civile” of Romania”, in Technium Social Sciences Journal, 29 (2022), pp. 672-682.
• MITITELU, C., „Emperor Justinian’s Novel 74 and its Importance for European Marriage Law”, in Teologia, 4, 81 (2019), pp. 26-37.
• MITITELU, C., „Jurisprudența Curții Europene privind dreptul la religie. Considerații și evaluări”, în Jurnalul libertăţii de conştiinţă, 10, 2 (2022), pp. 168-187.
• MITITELU, C., „Religious Marriage and its legal regime in Roman and Romanian Law. Considerations and assessments”, în Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, 2 (2023), pp. 81-104.
• MITITELU, C., „The Byzantine Law and its Reception in the Romanian Principalities”, in Philosophical-Theological Review, 4 (2014), pp. 33-43.
• MITITELU, C., „The Nomocanons (Pravilele) Printed in the Romanian Countries, in the Seventeenth Century, and Their Provisions of Criminal Law”, în Religion, 3 (2014), pp. 41-57.
• MITITELU, C., „Two ancient institutions of mankind, „Engagement” and „Marriage”, in the light of the biblical and legal texts. Some considerations and assessments”, in Black Sea Region at the Crossroads of Civilizations, 2, 2
(2024), pp. 532–550.
• MITITELU, C., Pravilele româneşti, tipărite, din secolul al XVII-lea. Infracţiuni şi pedepse, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică RA, 2012.
• MOLCUȚ, E., Drept privat roman. Terminologie juridică romană, ed. revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2011.
• MOLCUȚ, E., Drept roman, Ed. CREDIS, București, 2007.
• NOICA, C., „Aristotelismul și Principatele Române în sec. XVII-XVIII. Pentru valorificarea filozofică a lui Teofil Coridaleu”, în Studiile clasice în România, IX (1967), pp. 253-266.
• PERCIVAL, H. R., „Excursus on the History of the Roman Law and its relations to the Canon Law”, în A select Library of Nicene and Post-Nicene Fathers of Christian Church. Second series, XIV (1991), pp. XXIX-XXXV.
• PERETERSKII, I.I., Digestele lui Iustinian, trad. Y. Eminescu, Ed. Științifică, București, 1958.
• POPESCU, A., „La Dacie et l’enigme Gaius”, în Studia et Documenta Historiae et Iuris, 39 (1973), pp. 496-511.
• STAN, L., Ontologia juris, Sibiu, 1943.
