RĂDĂCINILE DREPTULUI LIBERTĂȚII DE CONȘTIINȚĂ. POLITICĂ ȘI RELIGIE ÎN CONTROVERSELE TEOLOGICE ALE SECOLULUI AL XV-LEA ÎN CONTEXTUL REFORMEI PROTESTANTE

  • Prof. univ. dr. Maria D'Arienzo Universitatea Frederic al II-lea din Napoli
Keywords: freedom of conscience, principle of tolerance, Protestant Reformation

Abstract

The roots of the right to freedom of conscience. Politics and religion in the theological controversies of the 16th century in the context of the Protestant Reformation.

Freedom of conscience, as the core of religious freedom, was a right claimed first and foremost against religious authorities, even before political authorities. The solution to the theological controversies that characterised the 16th century and the  phenomena of religious intolerance contributed to the political instrument of civil tolerance as the government of the coexistence of several religions within the same territory, as the first step in a process of recognition of religious pluralism.

References

• Bainton, Roland, „Left-wing of the Reformation”, în Studies on the Reformation, Boston, Beacon, 1966.

• Bainton, Roland, Vita e morte di Michele Serveto 1511-1553, Roma, Fazi, 2012.

• Bauberot, Jean, La morale laïque contre l’ordre moral, Paris, Seuil, 1997.

• Bietenholz, Peter G., Basle and France in the Sixteenth Century, Genève, Droz, 1971.

• Bietenholz, Peter G., „Estienne Pasquier and his part in the struggle for Tolerance”, în Aspects de la propaganda religieuse, Genève, Droz, 1957, p. 377 și urm.

• Castellio, Sebastian, Contra libellum Calvini in quo ostendere conatur hæreticos jure gladij coercendos esse, s. l., 1612.

• Castellio, Sebastian, Contra el libelo de Calvino, traducción y notas de J. Fernández Cacho, Revisión y notas de A. Gómez Rabal, introducción de S. Baches, Villanueva de Sijena, Instituto de Estudios Sijenenses, 2009.

• Castellio, Sebastian, Gegen Calvin. Contra libellum Calvini, traducere realizată de U. Plath, coord. W.F. Stammler, Essen, Alcord Verlag, 2015.

• Castellio, Sebastian, La persecuzione degli eretici, Torino, La Rosa, 1997.

• Catalano, Gaetano, „Separatismo e diritto ecclesiastico civile”, în Studi in onore di Pietro Agostino d’Avack, I, Milano, Giuffrè, 1976.

• Cavana, Paolo, Interpretazioni della laicità. Esperienza francese ed esperienza italiana a confronto, Roma, Ave, 1998

• Charlier-Dagras, Marie-Dominique, La laïcité française à l’épreuve de l’integration européenne. Pluralisme et convergences, Paris, L’Harmattan, 2002.

• Dalla Torre, Giuseppe, Il primato della coscienza. Laicità e libertà nell’esperienza giuridica contemporanea, Roma, Studium, 1992.

• D’Arienzo, Maria, „Cultura giuridica e dottrina della tolleranza nelle opere di Sébastien Castellion”, în L. Felici (coord.), Ripensare la Riforma protestante. Nuove prospettive degli studi italiani, Torino, Claudiana, 2015, p. 239 și urm.

• D’Arienzo, Maria, „Deux Concepts de Tolérance: Michel de L’Hospital et Sébastien Castellion”, în vol. Michel Servet (1511-1553). Héresie et pluralisme du XVIe au XXIe siècle. Actes du colloque de l’École Pratique des Hautes Études, 11-13 décembre 2003, réunis par Valentine Zuber, Paris, Classiques Garnier, 2007.

• D’Arienzo, Maria, „Dichiarazione universale dei diritti dell’uomo e Magistero ecclesiastico”, în Stato, Chiese e pluralismo confessionale. Revistă electronică (www.statoechiese.it), februarie 2009, p. 1 și urm.

• D’Arienzo, Maria, „Il contributo del pensiero riformato del XVI secolo all’ermeneutica della laicità”, în Archivio giuridico „Filippo Serafini”, 4-2018, p. 697 și urm.

• D’Arienzo, Maria, „La jurisdicción civil en materia religiosa en las controversias del siglo XVI en el contexto de la Reforma”, în Vergentis, 6 iulie 2018, pp. 221-235 iar în prezent în J. Belda Iniesta (ed.), Justice and iusticial process. Evolution and development in the History of Law, Tomo I, Murcia, UCAM Publicaciones, 2021, p. 355 și urm.

• D’Arienzo, Maria, „La laicità francese: «aperta», «positiva» o «im-positiva»”?, în Stato, Chiese e pluralismo confessionale, Revista electronică (www.statoechiese.it), decembrie 2011, p. 1 și urm.

• D’Arienzo, Maria, „La laicità francese secondo Nicolas Sarkozy”, în Diritto e Religioni, 2, 2008, p. 257 și urm.

• D’Arienzo, Maria, „La libertà religiosa nella Dichiarazione Universale dei Diritti dell’Uomo e l’evoluzione della Chiesa cattolica”, în L. Bonanate, R. Papini (coord.), Dialogo interculturale e Diritti umani. La Dichiarazione Universale dei Diritti Umani. Genesi, evoluzione e problemi odierni (1948-2008), Bologna, il Mulino, 2008.

• D’Arienzo, Maria, „La religione della laicità nella Costituzione francese”, în P. Becchi, V. Pacillo (coord.), Sull’invocazione a Dio nella Costituzione federale e nelle Carte fondamentali europee, Lugano, Eurpress FTL, 2013.

• D’Arienzo, Maria, „Théologie et droit dans la pensée et les oeuvres de Sébastien Castellion. Aspects méthodologiques”, în M.-Ch. Gomez-Géraud (coord.), Sébastien Castellion: des Écritures à l’écriture, Paris, Garnier, 2013, pp. 355-369.

• Del Giudice, Vincenzo, La separazione tra Stato e Chiesa come concetto giuridico, Roma, Manuzio, 1913.

• De Mattei, Roberto, A sinistra di Lutero, Roma, Solfanelli, 1999.

• Falco, Mario, Il concetto giuridico di separazione della Chiesa dallo Stato. Prolusione al Corso di diritto ecclesiastico tenuta nell’Università di Parma il 17 gennaio 1913, Torino Fratelli Bocca Editori, 1913.

• Feist, Peter H., Der linke Flügel der Reformation. Glaubenszeugnisse der Täufer, Spiritualisten, Schwärmer und Antitrinitarien, Bremen, Schünemann Verlag, 1962.

• Ferrari, Alessandro, Libertà scolastiche e laicità dello Stato in Italia e in Francia, Torino, Giappichelli, 2002.

• Ferrari, Silvio, „Función actual de la tradición separatista”, în Anuario de Derecho Eclesiástico del Estado, 1987.

• Gauthier, Guy, „La laïcité, malade de l’adjectivite”, în Stato, Chiese e pluralismo confessionale, Revistă electronică (www.statoechiese.it), februarie 2009.

• Gilly, Carlos, „Sebastiano Castellione, l’idea di tolleranza e l’opposizione alla politica di Filippo II”, în Rivista storica italiana, CX, 1998, p. 146:

• Giran, Etienne, Sébastien Castellion e la Réforme calviniste. Les deux Réformes, Paris, Hachette BNF, 1914.

• Gomez-Géraud, Marie-Christine (coord.), Sébastien Castellion: des Écritures à l’écriture, Paris, Garnier, 2013.

• Governatori, Renzoni L., La separazione tra Stato e Chiesa in Francia e la tutela degli interessi religiosi, Milano, Giuffrè, 1977.

• Guerzoni, Luigi, „Il principio di laicità tra società civile e Stato”, în M. TEDESCHI (coord.), Il principio di laicità nello Stato democratico, Soveria Mannelli, Rubbettino, 1996.

• Guggisberg, Hans R., „Castellion und Ausbruch der Religionskriege in Frankreich”, în Archiv für Reformationsgeschichte, 68, 1977, p. 253 și urm.

• Guggisberg, Hans R., Sebastian Castellio (1515-1563): Humanist und Verteidiger der religiösen Toleranz imkonfessionellen Zeitalter, Göttingen, Vandenhoeck & Ruprecht, 1997.

• Haarscher, Guy, La laïcité, II ed., Paris, PUF, 1998.

• Mayeur, Jean-Marie, La séparation de l’Église et de l’État, Paris, Julliard, 1966 (reeditată de Éd. de l’Atelier 2005).

• Ognier, Pierre, „Ancienne ou nouvelle laïcité? Après dix ans de debats”, în Esprit, august-septembrie 1993, pp. 202-220.

• Plath, Uwe, Calvin und Basel in den Jahren 1552-1556, Basel-Stuttgart, Helbing & Lichtenhahn, 1974.

• Ruffini, Francesco, „Libertà religiosa e separazione tra Stato e Chiesa”, în Scritti giuridici dedicati a G.P. Chironi, III, Torino, Fratelli Bocca Editori, 1913, p. 239 și urm.

• Tedeschi, Mario (coord.), Il principio di laicità nello Stato democratico, Soveria Mannelli, Rubbettino, 1996.

• Thickett, Dorothy, Estienne Pasquier (1529-1615). The versatile barrister of 16th Century France, London, Regency Press, 1979.

• Tedeschi, Mario, „Quale laicità? Fattore religioso e principi costituzionali”, în Il diritto ecclesiastico, 1993.

• Tedeschi, Mario, „Separatism”, în Novissimo Digesto Italiano, Anexă, Torino, UTET, 1983.

• Turchetti, Mario, „Calvin face aux tenants de la concorde (moyenneurs) et aux fauteurs de la tolérance (castellionistes)”, în Olivier, Millet (coord.), Calvin et ses contemporains. Actes du Colloque de Paris 1995, Genève, Droz, 1998, p. 43 și urm.

• Turchetti, Mario,, Concordia o tolleranza? François Bauduin (1520-1573) e i “Moyenneurs”, Genève, Droz, 1984, p. 423 și urm.

• Valdrini, Patrick, „La «laicità positiva». A proposito del discorso del Presidente Sarkozy al Laterano (20 dicembre 2007)”, în G. Dalla Torre, C. Mirabelli (coord), Le sfide del diritto. Scritti in onore del Cardinale Agostino Vallini, Soveria Mannelli, Rubbettino, 2009, p. 409 și urm.

• Walzer, Michael, „Il liberalismo come arte della separazione”, în Biblioteca della libertà, 92, 1986.

Published
2022-06-14
How to Cite
D’Arienzo, P. univ. dr. M. (2022). RĂDĂCINILE DREPTULUI LIBERTĂȚII DE CONȘTIINȚĂ. POLITICĂ ȘI RELIGIE ÎN CONTROVERSELE TEOLOGICE ALE SECOLULUI AL XV-LEA ÎN CONTEXTUL REFORMEI PROTESTANTE. Journal for Freedom of Conscience (Jurnalul Libertății De Conștiință), 9(3), 340-354. https://doi.org/10.5281/zenodo.6574184